Relația dintre om și bacterii care pot determina îmbolnăviri este de cele mai multe ori pașnică, fără a determina manifestări de boală; această situație poartă numele de colonizare și poate dura câteva zile, săptămâni, luni sau ani. Uneori însă bacteriile care ne colonizează devin agresive și determină stări patologice denumite infecții. Această secțiune a cursului discută cele două situații (colonizări, respectiv infecții); se insistă pe diferențierea infecțiilor în raport cu originea bacteriilor care o determină, pentru a înțelege mai bine impactul pe care administrarea de antibiotice îl poate avea asupra posibilității de a trata aceste afecțiuni.
Diagnosticarea infecțiilor, asemenea altor afecțiuni se bazează pe date clinice și date complementare. În această lecție se insistă asupra importanței de a efectua teste de laborator utile pentru a preciza diagnosticul și a orienta conduita terapeutică și asupra riscului pe care îl reprezintă testele inutile ce evidențiază colonizări ce nu impun nicio sancțiune terapeutică. Rezultatele acestora pot genera consum inutil de antibiotice, fie prin prescriere medicală, fie prin automedicație susținută de falsul argument al prezenței de ”germeni patogeni” în diverse produse nepatologice.
Antibioticele au reprezentat foarte probabil cel mai important progres medical al secolului XX. Prin utilizarea lor au fost salvate numeroase vieți, a fost redusă durata de evoluție a infecțiilor și sechelele lor în alte multe cazuri. Administrarea lor profilactică a împiedicat apariția unui număr imposibil de estimat de infecții, în special infecții postoperatorii. Din păcate antibioticele au și efecte nedorite; alături de toxicitatea descrisă pentru orice clasă de medicamente, prin acțiunea asupra unora dintre speciile bacteriene colonizatoare, se generează dismicrobisme și infecții postantibiotice (de exemplu: candidoze, infecții cu Clostridium difficile) și se selectează populații bacteriene mai rezistente la acțiunea antibioticelor. Pericolul reprezentat de extinderea rezistenței bacteriene este amplificat de reducerea interesului cercetării farmaceutice din ultimele trei decenii în privința punerii la punct a noi antibiotice, active împotriva bacteriilor ce au devenit rezistente la antibioticele folosite anterior.
Identificarea situațiilor în care în mod mai frecvent sunt folosite nejustificat sau eronat antibioticele permite focalizarea atenției asupra corectării acestor probleme. În această parte a cursului se descriu acele situații întâlnite în practica medicului de familie în care prescrierea de antibiotice nu este justificată și ar trebui evitată. În același scop al corectării unor automatisme de prescriere sunt descrise situații mai frecvente de utilizare suboptimă a unor antibiotice (indicație, doze, durată).
Cursul „Infectii bacteriene si locul antibioticelor in practica medicala” este un curs care ofera 12 puncte EMC gratuite, de tip interactiv si se adreseaza medicilor de toate specialitatile care doresc sa invete sau sa aprofundeze aria de terapie „Boli Infectioase”. Cursantilor care au absolvit examenul final li se vor acorda diplome de participare cu punctele EMC aferente iar suportul de curs va putea fi accesat tot timpul si dupa finalizarea cursului pe platforma FormareMedicala.